Ca rezultat al evaluării accesibilității clădirilor publice, conform Ghidului de evaluare a accesibilității, fiecare clădire poate primi unul din următoarele calificative:

• accesibilă,
• parțial accesibilă,
• inaccesibilă.

Înainte de a da o notă instituției evaluate, dacă este accesibilă, parțial accesibilă sau inaccesibilă, se i-au în considerație următoarele:

• Accesul până la clădire;
• Rampa de acces, inclusiv barele de suport;
• Uşile de la intrare;
• Spaţiul interior;
• WC-ul adaptat;
• Liftul de la etaj (dacă este cazul);
• Uşile interioare;
• Parcarea special amenajată.

Prin calificativele accesibil, parțial accesibil, inaccesibil se înțeleg următoarele:

• Accesibil – putem spune că o instituție este accesibilă atunci când persoanele cu dizabilități (în mod special, cele cu dizabilități locomotorii sau/și persoanele ce fac parte din grupul de mobilitate redusă) pot să ajungă independent fără dificultăți în interiorul instituției și pot să beneficieze de anumite servicii.
• Parțial accesibil – putem spune că o instituție este parțial accesibilă pentru persoanele cu dizabilități atunci când aceste persoane fiind însoțite de un asistent, pot să ajungă în interiorul instituției ca să beneficieze de anumite servicii. Asistentul ar putea să ajute persoana cu dizabilitate să treacă anumite obstacole nesemnificative, cum ar fi borduri mici, urcare / coborâre rampă puțin mai abruptă, trecerea pragurilor la ușă, dacă instituția are mai multe nivele și nu are lift, dar cel puțin este acces liber până la primul nivel.
• Inaccesibil – putem spune că o instituție este inaccesibilă pentru persoanele cu dizabilități atunci când aceste persoane, nici singure și nici cu ajutorul asistentului, nu pot ajunge în interiorul instituției. Aici se are în vedere multe trepte pe teritoriu sau la intrarea în instituție, lipsa rampei de acces ori instalarea șinelor metalice, uși înguste, lipsa WC-ului adaptat sau măcar accesibil (acces liber până la vasul de WC), trepte în interior la primul nivel sau trepte în subsol.